Cătina
cu miere de albine este un adevărat un leac universal. Conține de 10 ori mai multă
Vitamina C decât citricele și de 2 ori mai multă decât faimoasele măceșe.
Conține de asemenea și alte vitamine și elemente precum: A, B1, B2, B6, B9, E,
F, K, O, beta caroten, celuloză, fosfor, potasiu, fier, calciu, magneziu.
Cercetători de prestigiu au stabilit ca în niciun loc din lume cătina nu conține atât de multe principii active, vitamine,
minerale, microelemente, flavonoizi și aminoacizi ca cea din România.
Datorită concentrației
foarte mari de vitamina C, cătina te ferește de răceli și, cum în această
perioadă de trecere de la iarnă la primăvară, pericolul este mare, nu ezita,
gândește-te la efectele benefice ale bobițelor de cătină care vor fi în miere.
Cunoscuta și sub denumirea
de ginseng romanesc, cătina este un tonic excelent, mărind rezistența atât la
efort intelectual, cât și cel fizic. Se recomandă împotriva asteniei de
primăvara, dar și elevilor și studenților, mai ales în perioadele de vârf, teze sau examene.
Proprietățile antioxidante de la cătina cu
miere de albine sunt recomandate pentru întărirea sistemului imunitar (poate
vindeca orice viroză respiratorie sau răceala). De asemenea, acest amestec-minune este recunoscut și
pentru beneficiile sănătății ochilor după un consum zilnic.
Reglează sistemul endocrin și previne
atacurile de cord (practic asigură o bine funcționare a întregului organism și
previne rateurile inimii în urma unei vieți toxice de oraș).
Cătina cu miere de albine are un conținut de
microelemente similare cu sângele uman. Este ușor asimilată de organism pentru
că vine cu efectul său antibacterian, bacteriostatic, vindecător și reparator.
Mierea aduce alături succesul în tratarea bolilor hepatice, digestive, bolile
ficatului și a sângelui.
Mod de preparare al cătinei cu miere
de albine
Într-un borcan de 800 ml, se zdrobesc
500 g boabe de cătina, peste care se adaugă 500 g Se consuma zilnic cate o
linguriță din acest preparat și astfel organismul este fortificat în 3
săptămâni se lasă la macerat în borcan închis și în frigider.
Proporția ideala este doua părți miere și o
parte cătina. Dacă se pune prea puțină miere, se va subția foarte mult, iar
cătina fiind destul de zemoasă, va începe să fermenteze. Este bine ca boabele de
cătina să fie zdrobite și cojile aruncate, altfel boabele se vor lipi de limba și unele persoane nu suportă senzația.
Cătina cu miere de albine
este un produs magnific dar poate fi folosita la medicament și mai puternic. Se
amesteca într-un litru de compoziție, 500ml cătina cu miere de albine, 100ml
gel de aloe vera, 50ml pasta de usturoi, macerat de afine și 5-6 linguri de
polen (crud sau pulbere). Acest produs este mai mult decât poate avea nevoie
orice boală ca să dispară din corpul tău, un produs excelent in caz de arsuri, dar și
anemie.
Atât cătina, folosită ca atare sau uscata,
cât și preparatele din cătina au darul de a regla tranzitul intestinal. Dacă
suferi de constipație, siropul de cătină ți-ar putea fi de leac.
Specialiștii spun ca uleiul de cătina, bogat în acizi grași esențiali, licopen, tocoferoli și fitosteroli, este de un real
folos în tratarea arsurilor, termice și chimice. Uleiul
de cătina este, de asemenea, folosit cu bune rezultate și în tratamentul
ulcerului gastric și duodenal, a diareei, urticariei și stărilor alergice, a
reumatismului, alcoolismului, anemiei, asteniei și stresului.
Cătina (Hipophae rhamnoides) este un arbust
foarte puțin pretențios la condițiile de sol sau la precipitații. Este mare
iubitoare de lumina si creste în general în locurile unde alte plante nu pot
vegeta. Așa ca o vom găsi pe prundișuri, pe coastele de deal uscate și erodate,
pe ș stânci, dar și în luncile râurilor. Are ramurile
albicioase și "înarmate" cu spini puternici, pentru a se apăra de
orice fel de dăunător. În aceasta perioada a anului este practic imposibil de
confundat, fructele sale portocalii fiind singurele care au mai rămas pe ramuri și nu sunt uscate, ceea ce o face foarte ușor de recunoscut.
Ce folosim de la cătină
În principal, se folosesc fructele, care sunt
o adevărată farmacie, conținând aproape toate vitaminele și mineralele necesare
organismului uman. Foarte putini știu însă că și alte părți ale plantei au
proprietăți terapeutice deosebite. De pilda, scoarța de pe ramuri are efecte
antiseptice, astringente și remineralizante foarte puternice, în timp ce
rădăcinile sunt un antibiotic și un stimulent imunitar extraordinar.
Fructele se desprind foarte greu de pe
ramuri, iar spinii va vor răni în timpul culesului. Pentru a simplifica
lucrurile, crenguțele încărcate cu fructe vor fi mai întâi desprinse prin
taiere de pe trunchi, urmând ca ulterior sa fie luate fructele de pe ramuri cu
ajutorul unei furculițe.
Contrar așteptărilor, acest tratament nu va dauna plantei, care
are o asemenea vitalitate, încât, în urma tăierii va scoate de două - trei ori
mai multe ramuri (este o metoda folosita de grădinari pentru a îndesi arbuștii
de cătina din gardurile vii) in anul urmator de vegetație.
Cătina în tratamente externe
Eczeme
infecțioase - se aplica pe locul afectat preparatul dezinfectant obținut prin
combinarea oțetului din ramuri de cătina cu cenușa rezultată în urma arderii
lor. Aplicația se face de doua ori pe zi, pana la completa vindecare.
Pentru
protecția pielii împotriva razelor ultraviolete si a frigului - se recomanda
combinarea a 50 de picături de ulei de cătina cu o lingura dintr-un unguent
obișnuit, obținându-se o crema cu virtuti de protectie excelente. În medicina
populara, se folosea un preparat rudimentar, dar cu efecte uimitor de bune:
trei linguri de pulbere fina de catina, obtinuta din fructele uscate prin
măcinare, urmata de o cernere ulterioara, se combinau cu patru linguri de unt și se amesteca bine pana la omogenizare. Aceasta unsoare se păstra la rece și
se aplica de cate ori era nevoie.
Râie
- se aplica pe locul afectat pasta obținută din cenușa de ramuri de cătina
combinata cu oțetul. După ce se unge bine locul, se pune deasupra o folie de
plastic, care se leagă astfel încât sa creeze un mediu cat mai umed pe zona
tratata. Aplicația durează patru ore și se face de doua ori pe zi, vreme de
minimum o săptămână.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu