Migrena este una dintre cele mai frecvente tulburări neurologice,
afectând peste 8% din populaţie şi determinând prin implicaţiile sale
sociale mari pierderi economice.
Persoanele care suferă de aceasta maladie aparent banala (benignă) ştiu cel mai bine că, deşi nu a murit nimeni din cauza ei, durerea exasperanta "ca de ciocan care te loveşte în cap" transformă realitatea în coşmar, putând provoca adevărate depresii şi drame existenţiale.
Prin definiţie, migrena este o cefalee vasculara intensa, pulsatila, care apare periodic, de obicei pe o singura parte a capului, fiind insotita de greata, varsaturi, fotofobie. Precedata de o perioada de 10-60 minute de fenomene vizuale si senzoriale, poate merge pana la agitatie si chiar amnezie retrograda, manifestari care afecteaza in intregime viata bolnavului.
Cine este mai predispus la migrenă?
Mai frecvent apare la femei (raport femei : barbati = 3:1), intelectuali si la populatia din mediul urban. Exista o predispozitie genetica de 70% la persoanele care au epilepsie (recent o echipa stiintifica a Spitalului St. Antonio, la Paris, a izolat pe cromozonul 19 gena "migrenei hemiplegice familiale", forma cea mai invalidanta de boala).
Personalitatea celor predispusi la migrena basculeaza intre ambitia obsesiva de a perfectiona lucrurile si nemultumirea, nemarturisita, de a nu putea realiza aceasta. Frustrarea repetata atrage, pe baza legii rezonantei, o stare de anxietate inchistatoare si chinuitoare ("Clubul migrenei si cefaleei" din Franta a demonstrat, in 1989, ca un bolnav din trei era mai anxios si mai perfectionist decat media) si concomitent modificari somatice sincrone (vasoconstrictie) care stau la baza instalării migrenei.
La acesti subiecti psihanaliza a scos in evidenta existenta unor impulsuri interioare ostile si distructive care, dupa Alexander, genereaza in timp un fenomen de inhibitie care nu-si gaseste iesirea decat in criza.
Factorii declanşatori
In 60% din cazuri nu exista un factor declansator aparent. Totusi, la cei mai multi accesele de migrena sunt favorizate de: efort fizic, expunerea la frig, vant (foen-ul din Alpi), calatorii, inaltime, supraincarcare psihica, efort mental exagerat, stresuri emotionale puternice.
Criza survine cel mai adesea in week-end sau la inceputul vacantelor, dupa medicii englezi mai ales la bautorii de cafea. Dupa profesorul dr. R.A. Hope si profesorul J.M. Longmore (Oxford), branzeturile fermentate si ciocolata sunt raspunzatoare de aparitia acceselor. Dupa alte studii sunt incriminate si alimente ca: pestele conservat, vanatul, bauturile alcoolice, chiar consumate cu moderatie, mezelurile condimentate, "colorate" din abundenta cu coloranti alimentari, grasimile, alimentele foarte reci si, in mod paradoxal, anumite fructe precum citricele, strugurii, consumul de medicamente contraceptive steroidiene.
Migrena poate aparea, de asemenea, in perioadele premenstruale si in cazul dezechilibrelor hormonale la femei, deoarece vasele sanguine sunt foarte sensibile la variatiile hormonale de la sfarsitul ciclului menstrual (la menopauza 60-70% dintre bolnave sunt "usurate" de suferinta, pentru celelalte lucrurile raman in aceeasi stare sau se accentueaza). Tratamentul alopat hormonal poate uneori sa amelioreze durerea, dar de cele mai multe ori o agraveaza.
Mecanismul migrenei
Se cunosc 3 etape ale tulburarii vasomotorii:
1. Totul incepe printr-un spasm arterial care va reduce fluxul sanguin intr-o parte a creierului. In acest moment bolnavul vede neclar, sters, percepe in campul vizual pete intunecate sau stralucitoare (scotoame), dar inca nu apare durerea. Se inregistreaza eliberarea de catecolamina (hormonii stresului) din suprarenale.
2. Apoi rapid aceasta artera care a fost supusa vasoconstrictiei se dilata si fluxul sanguin se amplifica antrenand o adevarata congestie locala - faza de vasodilatatie. Acum apare durerea, surda sau pulsatila (precum loviturile de ciocan). Daca apar manifestari digestive (greata sau voma), ele sunt consecinta iritarii unui anumit centru cortical si nu sunt legate de o tulburare digestiva.
3. Urmeaza, in final, faza de edem, in care se produce o inhibitie a peretilor arterelor scalpului si o infiltratie edematoasa cerebrala (difuziunea sangelui prin peretii vaselor in tesutul nervos), care explica instalarea somnolentei, a apatiei si oboselii spre sfarsitul atacului de migrena.
Medicamentele se iau toata viata?
Pana in momentul de fata medicina alopata nu a gasit solutia vindecarii bolii, ci poate doar sa amelioreze simptomele in criza. Se administreaza substante antiinflamatoare (Aspirina, Paracetamol, chiar Prednison), vasodilatatoare (Ergotamina, Sumatripan, Redergin si Secatoxin), Metoclopramid, anticonvulsivante, hormoni etc., care actioneaza doar pe o veriga a lantului complex de manifestari simptomatice, si nu asupra cauzei reale a bolii. Oamenii aflati in suferinta stiu, insa, mai bine ca in ciuda pretului mare, medicamentele au un efect limitat si uneori contradictoriu, ei chinuindu-se cu migrena toata viata.
In plus, profesorul dr. R.A. Hope si dr. J.M. Longmore de la Oxford University atrag atentia ca este de datoria medicului (si a farmacistului) sa avertizeze bolnavul asupra riscurilor pe care administrarea medicamentelor le implica. Spre exemplu, Ergotamina si derivatele sale produc cangrena si distructii vasculare permanente, iar Sumatripan-ul poate determina o criza anginoasa, o aritmie sau chiar o insuficienta renala acuta.
Vindecarea migrenei nu inseamna doar oprirea crizei, ci si evitarea repetarii ei, fara insa ca pacientul sa devina dependent de un medicament pe care sa-l ia la nesfarsit.
Dr. Jan Polak, presedinte al Societatii Internationale de Mioterapie, considera ca se poate realiza tratamentul de fond al migrenei si al altor dureri de cap intr-o maniera simpla, gratuita si cu efecte durabile. Observatiile clinice facute la persoane cu migrena au scos in evidenta existenta unor dureri cervicale si a tulburarilor circulatorii cerebrale in timpul crizei.
Ca urmare a unor obisnuinte gresite sau a unor traumatisme (socuri), multi oameni au fost gasiti cu o pozitie defectuoasa a capului si a coloanei vertebrale cervicale la serviciu, la birou sau chiar pe strada. Se produce o contractura persistenta a anumitor muschi, care se poate mentine ani de zile, uneori toata viata.
In anumite circumstante (enumerate mai sus), aceasta contractura determina o deplasare anormala a vertebrelor cervicale si a oaselor capului, care exercita o presiune asupra vaselor cerebrale, incetinind fluxul sanguin. Se creeaza astfel un deficit de oxigenare, care este deja in masura sa genereze migrena.
Organismul se vede nevoit sa actioneze urgent, pentru a creste aportul de oxigen inainte ca tulburari mai grave sa survina la nivelul creierului. Acest lucru se realizeaza printr-un aflux de sange arterial, declansat prin mecanisme reflexe. Dar, cum iesirea sangelui din craniu este in continuare blocata datorita contracturii, va rezulta hipertensiune intracraniana si, de aici, senzatia de durere insuportabila.
Lucrurile se pot linisti un timp in urma medicatiei, dar cum cauza principala - acea veche contractura musculara - persista, reaparitia crizei este inevitabila de indata ce unul din factorii declansatori survin.
Mioterapia
Mioterapia este o tehnica manuala blanda, cu numeroase indicatii terapeutice. Se stabileste mai intai ce muschi trebuie tratati. Ulterior terapeutul va aseza cu blandete capul pacientului intr-o anumita pozitie care permite eliminarea pe cale reflexa dirijata a vechiului spasm muscular. Atitudinea pacientului este pasiva. Nu este vorba aici de miscari active, ci numai de manevre blande, fara a forta cu nimic, fara a pune capul in vreo pozitie nefireasca, miscarile fiind doar cele pe care in mod normal le efectuam cu capul. Vechiul spasm muscular va fi astfel eliminat, cauza initiala a migrenei inceteaza, iar bolnavul nu va mai face crize.
Aceste afirmatii au fost demonstrate statistic prin contributia a zeci de medici. Astfel, din 44 de pacienti tratati prin cateva sedinte de mioterapie si reevaluati in medie dupa 10 luni de la terminarea tratamentului, 73% nu mai avusesera nici o criza si aproape toti ceilalti constatasera o scadere neta a numarului acestora. Procente asemanatoare au fost obtinute si printr-un al doilea studiu, mai vast, care a inclus 155 de pacienti.
Dietoterapie
Alimentatia dezechilibrata, carentele in principii nutritive naturale creeaza o depresiune energetica care prejudiciaza sistemul neurovegetativ al bolnavului.
Trebuie evitate alimentele incriminate in producerea migrenei, iar pentru a va tonifica sistemul nervos va recomandam:
- telina (rasa) 50g/zi
- morcov 100g/zi
- grau macinat integral 100-200g/zi
- lapte de capra 100ml/zi
- polen 20g/zi
Fitoterapie
Unele plante medicinale au efect vasodilatator cerebral si actiune specifica antimigrenoasa: rostopasca, musetel, ciubotica-cucului, paducel, tei, rozmarin, busuioc, bujor, angelica, macese. Plantele se macina fin cu rasnita electrica. Se amesteca cate 5 plante in cantitati egale (cate 100g din fiecare). Administrare: 1 lingurita (5g) din fiecare amestec de 5 plante de 4 ori pe zi. Se tin sub limba 15 min., apoi se inghite cu apa si se ia urmatorul amestec.
Acupunctura şi presopunctura
Pot fi folosite pentru a trata un acces migrenos din punct de vedere preventiv. Punctele masate in sensul invers al acelor de ceasornic sunt urmatoarele: VG20 - in crestetul capului; S8 - la doua degete deasupra si in afara extremitatii sprancenei, la limita de insertie normala a parului; VB8 - la un deget deasupra pavilionului urechii; VB20 - sub occipital, in fosa situata intre insertia muschilor trapezi si muschiul sternocleidomastoidian; Extra6 - 4 puncte aflate in varfurile unui romb, la cate un deget de VG20 (crestetul capului); C7 - pe marginea interna a osului pisiform, sub pliul pumnului (pe partea opusa punctului figurat in desen).
Cromoterapie
Expunerea corpului cate 60 de min. pe zi (30 min. dimineata / 30 min. seara) la un flux de lumina verde (o zi) si apoi albastru (a doua zi).
Sonoterapie
Vocala "I".
Va asezati pe scaun, cu coloana vertebrala dreapta, la 2 ore de la masa. Dupa o inspiratie completa se rosteste tare, cu intonatie, sunetul "I", realizandu-se astfel un expir prelungit, pana la epuizarea completa a aerului din plamani (10-15 min./zi).
Persoanele care suferă de aceasta maladie aparent banala (benignă) ştiu cel mai bine că, deşi nu a murit nimeni din cauza ei, durerea exasperanta "ca de ciocan care te loveşte în cap" transformă realitatea în coşmar, putând provoca adevărate depresii şi drame existenţiale.
Prin definiţie, migrena este o cefalee vasculara intensa, pulsatila, care apare periodic, de obicei pe o singura parte a capului, fiind insotita de greata, varsaturi, fotofobie. Precedata de o perioada de 10-60 minute de fenomene vizuale si senzoriale, poate merge pana la agitatie si chiar amnezie retrograda, manifestari care afecteaza in intregime viata bolnavului.
Cine este mai predispus la migrenă?
Mai frecvent apare la femei (raport femei : barbati = 3:1), intelectuali si la populatia din mediul urban. Exista o predispozitie genetica de 70% la persoanele care au epilepsie (recent o echipa stiintifica a Spitalului St. Antonio, la Paris, a izolat pe cromozonul 19 gena "migrenei hemiplegice familiale", forma cea mai invalidanta de boala).
Personalitatea celor predispusi la migrena basculeaza intre ambitia obsesiva de a perfectiona lucrurile si nemultumirea, nemarturisita, de a nu putea realiza aceasta. Frustrarea repetata atrage, pe baza legii rezonantei, o stare de anxietate inchistatoare si chinuitoare ("Clubul migrenei si cefaleei" din Franta a demonstrat, in 1989, ca un bolnav din trei era mai anxios si mai perfectionist decat media) si concomitent modificari somatice sincrone (vasoconstrictie) care stau la baza instalării migrenei.
La acesti subiecti psihanaliza a scos in evidenta existenta unor impulsuri interioare ostile si distructive care, dupa Alexander, genereaza in timp un fenomen de inhibitie care nu-si gaseste iesirea decat in criza.
Factorii declanşatori
In 60% din cazuri nu exista un factor declansator aparent. Totusi, la cei mai multi accesele de migrena sunt favorizate de: efort fizic, expunerea la frig, vant (foen-ul din Alpi), calatorii, inaltime, supraincarcare psihica, efort mental exagerat, stresuri emotionale puternice.
Criza survine cel mai adesea in week-end sau la inceputul vacantelor, dupa medicii englezi mai ales la bautorii de cafea. Dupa profesorul dr. R.A. Hope si profesorul J.M. Longmore (Oxford), branzeturile fermentate si ciocolata sunt raspunzatoare de aparitia acceselor. Dupa alte studii sunt incriminate si alimente ca: pestele conservat, vanatul, bauturile alcoolice, chiar consumate cu moderatie, mezelurile condimentate, "colorate" din abundenta cu coloranti alimentari, grasimile, alimentele foarte reci si, in mod paradoxal, anumite fructe precum citricele, strugurii, consumul de medicamente contraceptive steroidiene.
Migrena poate aparea, de asemenea, in perioadele premenstruale si in cazul dezechilibrelor hormonale la femei, deoarece vasele sanguine sunt foarte sensibile la variatiile hormonale de la sfarsitul ciclului menstrual (la menopauza 60-70% dintre bolnave sunt "usurate" de suferinta, pentru celelalte lucrurile raman in aceeasi stare sau se accentueaza). Tratamentul alopat hormonal poate uneori sa amelioreze durerea, dar de cele mai multe ori o agraveaza.
Mecanismul migrenei
Se cunosc 3 etape ale tulburarii vasomotorii:
1. Totul incepe printr-un spasm arterial care va reduce fluxul sanguin intr-o parte a creierului. In acest moment bolnavul vede neclar, sters, percepe in campul vizual pete intunecate sau stralucitoare (scotoame), dar inca nu apare durerea. Se inregistreaza eliberarea de catecolamina (hormonii stresului) din suprarenale.
2. Apoi rapid aceasta artera care a fost supusa vasoconstrictiei se dilata si fluxul sanguin se amplifica antrenand o adevarata congestie locala - faza de vasodilatatie. Acum apare durerea, surda sau pulsatila (precum loviturile de ciocan). Daca apar manifestari digestive (greata sau voma), ele sunt consecinta iritarii unui anumit centru cortical si nu sunt legate de o tulburare digestiva.
3. Urmeaza, in final, faza de edem, in care se produce o inhibitie a peretilor arterelor scalpului si o infiltratie edematoasa cerebrala (difuziunea sangelui prin peretii vaselor in tesutul nervos), care explica instalarea somnolentei, a apatiei si oboselii spre sfarsitul atacului de migrena.
Medicamentele se iau toata viata?
Pana in momentul de fata medicina alopata nu a gasit solutia vindecarii bolii, ci poate doar sa amelioreze simptomele in criza. Se administreaza substante antiinflamatoare (Aspirina, Paracetamol, chiar Prednison), vasodilatatoare (Ergotamina, Sumatripan, Redergin si Secatoxin), Metoclopramid, anticonvulsivante, hormoni etc., care actioneaza doar pe o veriga a lantului complex de manifestari simptomatice, si nu asupra cauzei reale a bolii. Oamenii aflati in suferinta stiu, insa, mai bine ca in ciuda pretului mare, medicamentele au un efect limitat si uneori contradictoriu, ei chinuindu-se cu migrena toata viata.
In plus, profesorul dr. R.A. Hope si dr. J.M. Longmore de la Oxford University atrag atentia ca este de datoria medicului (si a farmacistului) sa avertizeze bolnavul asupra riscurilor pe care administrarea medicamentelor le implica. Spre exemplu, Ergotamina si derivatele sale produc cangrena si distructii vasculare permanente, iar Sumatripan-ul poate determina o criza anginoasa, o aritmie sau chiar o insuficienta renala acuta.
Vindecarea migrenei nu inseamna doar oprirea crizei, ci si evitarea repetarii ei, fara insa ca pacientul sa devina dependent de un medicament pe care sa-l ia la nesfarsit.
Dr. Jan Polak, presedinte al Societatii Internationale de Mioterapie, considera ca se poate realiza tratamentul de fond al migrenei si al altor dureri de cap intr-o maniera simpla, gratuita si cu efecte durabile. Observatiile clinice facute la persoane cu migrena au scos in evidenta existenta unor dureri cervicale si a tulburarilor circulatorii cerebrale in timpul crizei.
Ca urmare a unor obisnuinte gresite sau a unor traumatisme (socuri), multi oameni au fost gasiti cu o pozitie defectuoasa a capului si a coloanei vertebrale cervicale la serviciu, la birou sau chiar pe strada. Se produce o contractura persistenta a anumitor muschi, care se poate mentine ani de zile, uneori toata viata.
In anumite circumstante (enumerate mai sus), aceasta contractura determina o deplasare anormala a vertebrelor cervicale si a oaselor capului, care exercita o presiune asupra vaselor cerebrale, incetinind fluxul sanguin. Se creeaza astfel un deficit de oxigenare, care este deja in masura sa genereze migrena.
Organismul se vede nevoit sa actioneze urgent, pentru a creste aportul de oxigen inainte ca tulburari mai grave sa survina la nivelul creierului. Acest lucru se realizeaza printr-un aflux de sange arterial, declansat prin mecanisme reflexe. Dar, cum iesirea sangelui din craniu este in continuare blocata datorita contracturii, va rezulta hipertensiune intracraniana si, de aici, senzatia de durere insuportabila.
Lucrurile se pot linisti un timp in urma medicatiei, dar cum cauza principala - acea veche contractura musculara - persista, reaparitia crizei este inevitabila de indata ce unul din factorii declansatori survin.
Mioterapia
Mioterapia este o tehnica manuala blanda, cu numeroase indicatii terapeutice. Se stabileste mai intai ce muschi trebuie tratati. Ulterior terapeutul va aseza cu blandete capul pacientului intr-o anumita pozitie care permite eliminarea pe cale reflexa dirijata a vechiului spasm muscular. Atitudinea pacientului este pasiva. Nu este vorba aici de miscari active, ci numai de manevre blande, fara a forta cu nimic, fara a pune capul in vreo pozitie nefireasca, miscarile fiind doar cele pe care in mod normal le efectuam cu capul. Vechiul spasm muscular va fi astfel eliminat, cauza initiala a migrenei inceteaza, iar bolnavul nu va mai face crize.
Aceste afirmatii au fost demonstrate statistic prin contributia a zeci de medici. Astfel, din 44 de pacienti tratati prin cateva sedinte de mioterapie si reevaluati in medie dupa 10 luni de la terminarea tratamentului, 73% nu mai avusesera nici o criza si aproape toti ceilalti constatasera o scadere neta a numarului acestora. Procente asemanatoare au fost obtinute si printr-un al doilea studiu, mai vast, care a inclus 155 de pacienti.
Dietoterapie
Alimentatia dezechilibrata, carentele in principii nutritive naturale creeaza o depresiune energetica care prejudiciaza sistemul neurovegetativ al bolnavului.
Trebuie evitate alimentele incriminate in producerea migrenei, iar pentru a va tonifica sistemul nervos va recomandam:
- telina (rasa) 50g/zi
- morcov 100g/zi
- grau macinat integral 100-200g/zi
- lapte de capra 100ml/zi
- polen 20g/zi
Fitoterapie
Unele plante medicinale au efect vasodilatator cerebral si actiune specifica antimigrenoasa: rostopasca, musetel, ciubotica-cucului, paducel, tei, rozmarin, busuioc, bujor, angelica, macese. Plantele se macina fin cu rasnita electrica. Se amesteca cate 5 plante in cantitati egale (cate 100g din fiecare). Administrare: 1 lingurita (5g) din fiecare amestec de 5 plante de 4 ori pe zi. Se tin sub limba 15 min., apoi se inghite cu apa si se ia urmatorul amestec.
Acupunctura şi presopunctura
Pot fi folosite pentru a trata un acces migrenos din punct de vedere preventiv. Punctele masate in sensul invers al acelor de ceasornic sunt urmatoarele: VG20 - in crestetul capului; S8 - la doua degete deasupra si in afara extremitatii sprancenei, la limita de insertie normala a parului; VB8 - la un deget deasupra pavilionului urechii; VB20 - sub occipital, in fosa situata intre insertia muschilor trapezi si muschiul sternocleidomastoidian; Extra6 - 4 puncte aflate in varfurile unui romb, la cate un deget de VG20 (crestetul capului); C7 - pe marginea interna a osului pisiform, sub pliul pumnului (pe partea opusa punctului figurat in desen).
Cromoterapie
Expunerea corpului cate 60 de min. pe zi (30 min. dimineata / 30 min. seara) la un flux de lumina verde (o zi) si apoi albastru (a doua zi).
Sonoterapie
Vocala "I".
Va asezati pe scaun, cu coloana vertebrala dreapta, la 2 ore de la masa. Dupa o inspiratie completa se rosteste tare, cu intonatie, sunetul "I", realizandu-se astfel un expir prelungit, pana la epuizarea completa a aerului din plamani (10-15 min./zi).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu