1. Ouăle nu sunt sănătoase
demitizate pentru că au colesterol. Treaba este că nu îl cresc pe cel rău, ci pe cel bun pentru corpul tău.
În ciuda tuturor avertismentelor de până acum, noile studii arată faptul
că ele nu sunt asociate cu bolile de inimă. Ouăle au proteine, grăsimi
bune, vitamine, minerale şi antioxidanţi care protejează ochii,
nutrineţi buni creierului.
2. Caloria este... calorie
Se spune des că tot ce contează pentru a pierde din greutate este să
consumăm cât mai puţine calorii. Adevărul este că acestea contează, dar
la fel de important este şi tipul de mâncare, ştiind legătura dintre
alimente şi digestie.
Adiţional, alimentele pe care le ingerăm pot avea impact direct asupra
hormonilor care reglează când şi cât de mult mâncăm, precum şi numărul
de calorii pe care îl pierdem.
O calorie din protenie va fi mereu diferită de cea din grăsimi sau
carbohidraţi, tocmai prin impactul lor la nivelul organismului.
3. Grăsimile saturate sunt nesănătoase
Un nou studiu arată că aceste grăsimi saturate nu cresc riscul bolilor de inimă. Lupta împotriva grăsimilor se bazează pe o teorie neprobată.
Adevărul este că grăsimile saturate, folosite moderat, cresc
colesterolul bun şi schimbă colesterolul rău într-unul de subtip benign.
4. Proteinele în cantitate mare îţi fac rău
Mulţi cred despre consumul de proteine că ar face rău sistemului osos.
Este adevărat că o cantitate mai mare de proteine favorizează creşterea
excreţiei de calciu din oase pentru termen scurt, iar pe termen lung
studiile arată exact efectul opus.
De asemenea, proteinele nu cresc şansele de a face boli de rinichi.
Proteinele ajută la creşterea masei musculare, la reducerea grăsimii din
corp şi la reducerea bolilor cardiovasculare.
5. Toată lumea ar trebui să mănânce cereale
Grâul este cea mai mare sursă de gluten din dietă. Noile studii arată că
un număr tot mai mare de oameni au devenit intoleranţi la el. Grâul
poate contribui la o serie de simptome precum cele digestive, oboseală,
probleme la intestine, etc. Cu cât este consumat mai puţin, cu atât este
mai sănătos pentru organism.
6. Cafeaua nu este bună
Cafeaua conţine antioxidanţi. Studiile arată că băutorii de cafea sunt
mai puţin predispuşi la dezvoltarea bolilor grave. Totuşi, asta nu
înseamnă că 5 cafele pe zi, băute regulat, te vor feri de toate
problemele.
Dacă nu eşti pasionat de cafea află că ceaiul verde are cam aceleaşi beneficii.
7. Carnea nu este bună
Studii recente demonstrează faptul că, carnea roşie neprocesată nu
creşte riscul bolilor cardiovasculare sau al diabetului. Este o vagă
asociere cu cancerul, dar mai mult pentru că ea este gătită excesiv.
8. Cea mai bună dietă are grăsimi puţine şi mulţi carbohidraţi
Deşi recomandată de nutriţionişti, acest tip de dietă s-a dovedit în repetate rânduri ineficientă.
Odată cu aceste diete numărul de persoane care au luat mult în greutate a
crescut. Se pare că efectul a fost invers decât cel dorit.
9. Uleiurile rafinate şi cele vegetale sunt sănătoase
Anumite studii arată că grăsimile polinesaturate reduc şansele bolilor
de inimă. Din acest motiv a crescut consumul de uleiuri vegetale precum
cel de soia, floarea-soarelui sau porumb.
Este important de ştiut că sunt diferite tipuri de grăsimi
polinesaturate, preponderent Omega 3 şi 6. Omega 3 se regăseşte în peşte
şi la animalele ierbivore, iar Omega 6 - acizii graşi
10. Dietele cu puţini carbohidraţi sunt ineficiente
Pentru că sunt bogate în grăsimi, ele au fost demitizate de
nutriţionişti şi media. Mereu s-a spus că sunt dăunătoare organismului
şi că nu au niciun efect.
Dar studiile arată că: aceste diete scad nivelul presiunii sângelui, le
permite oamenilor să mănânce atât cât doresc, cresc colesterolul bun şi
trigliceridele, au efect pozitiv asupra organismelor cu diabet de tip 2,
scade nivelul zahărului din sânge reducând astfel nevoia de medicamente
prescrise.
Acest tip de dietă este simplu, sănătos şi eficient pentru cei care
doresc să mai dea jos din greutate şi să schimbe în bine metabolismul.
11. Raţia de sare trebuie scăzută
Toată lumea recomandă consumul redus de sare. Este
adevărat că prea multă sare nu este indicată pentru organism, dar şi o
cantitate prea mică iar nu face mult bine - are o serie de efecte
adverse precum rezistenţa insulinei, ridicarea nivelului colesterolului
şi trigliceridelor, dar şi riscul unei morţi când pacientul suferă de
diabet de tip 2. Consumul moderat de sare este cel mai indicat.
12. Zahărul nu este bun pentru că are calorii "goale"
Zahărul poate avea efecte severe asupra metabolismului, de la creşterea în greutate până la afecţiuni grave.
Zahărul conţine o mulţime de calorii dar fără nutrienţi esenţiali. El
are o cantitate ridicată de fructoză care poate avea efecte nedorite
asupra organismului - de la kilograme în plus la diverse afecţiuni.
Obişnuim să mâncăm o mare cantitate de fructoză care se transformă în
grăsime la nivelul ficatului. Studiile arată că execesul de fructoză
scade rezistenţa insulinei, nivelul trigliceridelor, apare obezitatea
abdominală în timp scurt.
Fructoza nu hrăneşte grelina, hormonul care stimulează apetitul şi oferă
senzaţia de saţietate la nivelul creierului, la fel cum face glucoza.
Din această cauză creierul este dirijat să ceară o şi mai mare cantitate
de zahăr, iar kilogramele nedorite se acumulează rapid. Acest lucru nu
se aplică şi în cazul zaharurilor naturale din fructe.
Zahărul este cel mai rău ingredient din dieta modernă.
13. Grăsimile te îngraşă
Ţi se pare că aceste cuvinte au sens. De altfel, lucruri de genul ăsta face ca anumite persoane să fie mai pufoase şi cărnoase.
Se pare că treburile nu sunt atât de simple. În ciuda faptului că acest
grăsimi au multe calorii per gram decât proteinele sau carbohidraţii,
dieta bogată în grăsimi nu îngraşă. Depinde mult de context. O dietă
bogată în carbohidraţi şi grăsimi te va îngrăşa, dar nu din pricina
grăsimilor conţinute.
De fapt, studiile arată că dieta bogată în grăsimi, dar slabă în
carbohidraţi, ajută la pierderea unor kilograme în plus, în comparaţie
cu acele diete care conţin puţine grăsimi sau deloc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu