Așa cum vinul se mai poate face uneori și din struguri, la fel și
brânza pe care o mănâncă românii se mai face și din lapte, dar mai rar și
numai de către țărani.
Vorbim de un experiment social interesant, perfect legal, în care
industria agroalimentară mondială ne obișnuiește de ani buni cu alimente
făcute parțial sau total cu înlocuitori.
Cum experimentul cu înlocuirea de substanțe naturale
din sucuri a reușit și astăzi bem sucuri carbogazoase în care doar apa mai
este naturală, restul componentelor fiind artificiale, s-a trecut la faze
experimentale mai evoluate… la nivel de brânză, carne
etc…
Care este oare miza acestui experiment? Evident o miză
financiară și astăzi vom analiza cazul brânzei cauciuc din lapte de
palmier. În România noastră frumoasă se comercializează anual circa 30 000
de tone de cașcaval și aproximativ 50 000 tone de
telemea.
O mică parte din brânză provine de la țărani și este
realizată din lapte, dar cea mai mare parte provine din industria
agroalimentară mondială și aici apare problema.
Industria agroalimentară (cu mici excepții) a început
acest experiment social de mulți ani, experiment social în cadrul legii,
lege care permite realizarea de produse asemănătoare vizual cu brânza și
cașcavalul dar care sunt realizate total sau parțial din uleiuri vegetale
de soia și în special de palmier.
Motivația pentru care industria face acest joc este
una financiară și tehnică. O brânză telemea din ulei vegetal poate sta
luni și ani de zile în raft fără să se strice, în timp ce o telemea din
lapte după câteva săptămâni își schimbă aspectul comercial. Din punct de
vedere financiar uleiul vegetal și în special uleiul de palmier se obțin
la prețuri așa de joase încât constituie o mană cerească pentru industria
agroalimentară a laptelui.
Ca să faci brânză din lapte ai nevoie de mult lapte și brânza ar avea
un preț corect, evident mai ridicat decât prețul brânzei din ulei vegetal
(1 kilogram de brânză telemea = 7 kilograme de lapte, 1 kilogram de caș =
9 kilograme de lapte, 1 kilogram de cașcaval = 12 kilograme de lapte, 1
kilogram de iaurt = 1 kilogram de lapte, 1 kilogram de unt = 22,50
kilograme lapte, un kilogram de smântână = 26,3 kilograme de
lapte).
Iată ce spun despre acest experiment social la scară planetară câțiva
oameni de bine care au înțeles șmecheria legală cu brânza de
palmier:
„Din sărăcie și lipsă de informare, românii cumpără mai ales
telemeaua ieftină, care e făcută cu uleiuri vegetale. În schimb, micii
producători români din zone cu tradiție ca Bucovina, ori Satu Mare, sunt
în pragul falimentului, pentru că nu pot concura la preț cu această
telemea falsă”, a declarat, pentru EVZ, Claudiu Frânc,
președintele FCBR (Federația Crescătorilor de Bovine din
România).
„Este vorba de un ulei de palmier hidrogenat care din punct de
vedere nutrițional diferă drastic față de uleiul de palmier
nehidrogenat. Practic, este o margarină de generația întâi. Conține
acizi grași care duc la apariția bolilor cardiovasculare și a
unor forme de cancer”, ne spune prof. Dr. GHEORGHE
MENCINICOPSCHI, specialist în nutriție.
„În raionul de lactate ar trebui separate cele care conțin 100%
lapte și cele care au alte ingrediente, astfel încât consumatorul să fie
corect informat. Găsim la raion brânză cauciucată, făcută din uleiuri și
margarină”, mai spune Claudiu Frânc.
„La unt, cam jumătate din grăsimea declarată este lactată, iar
cealaltă jumătate este substituită de grăsime vegetală. La brânză, 100%
este substituită. Sunt multe probe în care grăsimea declarată
lactată este vegetală”, spune Anca Gavril, director laborator
analize.
„Deși TVA-ul este de 20% pentru toate produsele, cum vă
explicați că se găsesc în magazine brânzeturi de proveniență incertă care
se vând cu prețul de 10 lei sau chiar mai puțin?! În mod cert acel produs conține orice altceva numai lapte nu.
În condițiile în care pentru 1 kilogram de cașcaval este nevoie de 5,5-5,6
kilograme de lapte crud, care trebuie colectat, procesat și la care se
aplică și TVA, un astfel de produs nu poate ajunge pe rafturile marilor
retaileri la acest preț ridicol de doar câțiva
lei”, spune de asemenea Claudiu
Frânc.
„Produsele lactate ce conțin grăsimi vegetale
sunt dăunătoare sănătății, motiv pentru care ar trebui etichetate la fel
ca pachetele de țigări” spune ministrul
bulgar al Agriculturii, Miroslav Naydenov la forumul Clean Food, citat de
Novinite. Cum o mare parte din brânza din ulei de palmier din
România provine pe filieră bulgărească am pus și o fotografie cu
brânzeturi cauciucate bulgărești în capul
articolului.
„Problema grăsimilor hidrogenate este că,
asemeni unturii, sunt puternic aterogene. Ele au efecte grave
asupra vaselor de sânge”, susține dr. Gheorghe
Mencinicopschi.
De la săpun la brânză!
De ce să faci brânză din ulei de
palmier?
Pentru ca este cel mai ieftin, cel mai productiv și
evident cel mai chimizat ca producție, ulei din
lume!
Pentru a obține 10 tone de grăsime e nevoie de 1,2 hectare de palmieri,
6 hectare de rapiță sau floarea soarelui si 8 hectare de
măslini.
Dacă ar trebui sa asiguram rația calorica a 100 persoane timp de un an,
am avea nevoie de un singur hectar cu palmieri comparativ cu 3 hectare de
porumb, 5 de grâu, 6 de rapiță, 8 hectare de iarbă.
Așa s-a reușit la nivelul Pacificului înlocuirea completă a pădurii
tropicale cu plantații industriale extrem de chimizate de palmieri, ceea
ce înseamnă o adevărată catastrofa ecologică.
Istoria poveștii cu uleiul de palmier se pare că are în spate o
întâlnire discretă între plantatorii malaezieni de palmieri și chimiștii
occidentali, întâlnire ce a deschis era margarinei.
Pe la mijlocul secolului trecut industria săpunului și
a detergenților s-a transformat în industrie alimentară iar produsul creat
a fost margarina, din simplu motiv că tehnologia de fabricație este
aceeași!
De la „Poftă Bună” la
„Noroc Bun”
Cum putem oare noi românii să recunoaștem o brânză din lapte
față de o brânză din ulei vegetal? Foarte simplu, datorită prețului
de vânzare!
Dacă vreți brânză telemea din lapte prețul de vânzare trebuie să
fie de minim 25-30 de lei/kg iar la cașcaval minim 45 de lei și provin de
la țărani în mare parte.
Sub acest preț, sunteți bieți cobai în acest experiment de
inginerie socială și vă recomand să aveți un stomac rezistent… la
cauciuc!
Iar în loc de „Poftă Bună” astăzi când vă așezați la
masă cu familia, am să vă urez dragi români „Noroc Bun” ca la mină, unde știi când intri dar nu știi dacă mai
ieși!